luni, 20 septembrie 2010

Nelinişte...

Cred că lucrurile rămase nerostite ar fi putut face diferenţa... Între ceea ce e acum şi ceea ce ar fi putut să fie. Oare cum e mai bine? Să spui ceea ce simţi, cu riscul de-a nu fi înţeles, sau să taci, ştiind că te vei întreba mereu: "Oare cum ar fi fost dacă...?"

Ai aflat între timp răspunsul... Aşa că vine reala întrebare: "O să ai, de fiecare dată, curajul să spui nu ceea ce e bine, nu ceea ce trebuie... ci ceea ce simţi cu adevărat?" Indiferent de consecinţe...

2 comentarii:

  1. Doar copiii si oamenii beti mai zic ceea ce gandesc. Noi restul am invatat sa ne cenzuram, sa ne vedem de treaba noastra, sa tacem.
    Eu azi am decis sa iti spun ca te-ai cam lenevit si n-ai mai scris de mult pe blog. :)
    Ti-am citit din nou postarile pana am gasit si un loc unde sa comentez. Probabil esti ocupata, dar cu siguranta mai ai lucruri de spus/scris asa ca astept cu nerabdare urmatoarea postare.
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Heeey, Marga! Trebuie să recunosc că m-a luat prin surprindere mesajul tău... nu mă așteptam să îmi simtă cineva lipsa aici, sincer. :) Dar mă bucur că nu e cum credeam eu.
      Din lipsa timpului, și sincer- și a inspirației nu am mai postat... Sper să îmi revin repede. Uite, în seara asta o să postez ceva. :)
      Mulțumesc taaare mult pentru mesaj. Te pup!

      Ștergere